vineri, 30 noiembrie 2012

Mostra adevarata de gandire pozitiva!!!



Sunt recunoscator / recunoscatoare :

Sotiei / sotului care sforaie toata noaptea,
Pentru ca doarme acasa cu mine si nu
cu altcineva !
..................................................- ....
Fiicei mele adolescente care se
plange ca trebuie sa spele vasele,
Pentru ca inseamna ca este acasa si
nu pe strazi.
..................................................- .
Impozitelor pe care le platesc,
Pentru ca inseamna ca sunt angajat.
..................................................- ........
Murdariei de curatat dupa o petrecere,
Pentru ca inseamna ca am fost
inconjurat de prieteni.
..................................................- .......
Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destul de
mincare.
..................................................- ..............
Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca sunt afara la
lumina soarelui.
..................................................- ..
Podelei care trebuie stearsa si
ferestrelor care trebuiesc spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta.
..................................................- ..........
Tuturor nemultumirilor la adresa
guvernului pe care le aud,
Pentru ca inseamna ca avem
libertatea cuvintului.
..................................................- ............
Locului de parcare pe care il gasesc
tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si
ca am fost binecuvantat cu un mijloc
de transport.
..................................................- ....
Zgomotului pe care trebuie sa-l
suport de la vecini,
Pentru ca inseamna ca pot auzi.
..................................................- .........
Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de
imbracat.
..................................................- ..........
Oboselii si durerilor musculare la
sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost
capabil sa muncesc din greu.
..................................................- ..........
Soneriei care ma trezeste in zorii
zilei,
Pentru ca inseamna ca sunt viu.
..................................................- ..............
SI , IN SFARSIT, ... pentru e-mail-uri,
Deoarece inseamna ca am prieteni
care se gandesc la mine.
..................................................- ..........
O zi frumoasa...si incercati sa
ganditi pozitiv...doar avem atatea
daruri... pe care le uitam, din pacate !

luni, 26 noiembrie 2012

UDMR doreste ruperea teritoriala a ROMANIEI! ROMANI MERGETI LA VOT!


 Mesajul d-lui Prof. Acad. DINU C. GIURESCU

ROMANI !

Mergeti la vot in numar mare, pentru ca la o prezenta a romanilor de peste 60-65% UDMR-ul (care din 22 de ani a guvernat 13,7 ani - cel mai mult) nu mai intra in parlament si nu mai poate santaja partidele cu care se va alia, in cazul unei prezente mici.
Poate ne trezim o data pentru totdeauna si le dam o lectie..... !


Daca sunteti patrioti, dati mai departe!

DINU C. GIURESCU: "Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre"

Iniţiativa de a desfiinţa judeţele se înscrie într-un şir de acţiuni care sunt menite, pe de-o parte, să destrame unitatea teritorială a ţării şi, pe de altă parte, să şteargă identitatea noastră naţională. Se anulează, cu o trăsătură de pix, toată această întocmire care are o vechime între 600 şi 700 de ani, intrată în conştiinţa noastră, a mea.


Eu sunt din Vlaşca mai întâi, apoi din Argeş, şi pe urmă, evident, sunt din România, fiindcă Vlaşca şi Argeşul sunt parte din România. Ce facem?
Ştergem cu buretele, ştergem cu pixul - tot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cetăţeanul cu codul numeric personal cutare, pe care îl înscriu cu două-trei semne acolo, într-o listă şi, în felul acesta, am robotizat întreaga Românie. Eu nu mai aparţin unui judeţ, nu mai aparţin României.
Aparţin unor sigle, unor numere înscrise… E trist!


Aşadar, ce se întâmplă acuma cu desfiinţarea judeţelor se înscrie în două tendinţe foarte clare din ultimii ani. Pe de o parte destrămarea teritorială a României şi, pe de altă parte, ştergerea identităţii noastre ca români. Am să enumăr câteva argumente:
*
*Primul: regiunile de dezvoltare*, acel faimos proiect, din păcate al UDMR-ului: 50.000 Km², taie Transilvania în două, pe linia trasată de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.
*
*Al doilea: statutul minorităţilor* care se pregăteşte. Dacă se adoptă, prin formulă magică a asumării răspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale, sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale în
Transilvania care vor face tranziţia de judeţele secuieşti, şi până la graniţa cu Ungaria.
*
*Al treilea argument: legea arhivelor*, în speţă întoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastră ştiţi ce înseamnă asta? Să le întorc unde? Emitentul a fost până în 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le întorc? Eu cred că nu-şi
dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregătesc României. Dacă le-aş propune Statelor Unite să întoarcă arhivele de la Arhivele Naţionale Centrale din Washington DC la diferiţii emitenţi, eu cred că s-ar uita şi ar spune probabil că este un act de trădare naţională, de destrămare a unităţii Statelor Unite.
*
*Al patrulea argument: legea educaţiei*. Suntem educaţi după moda nouă europeană, în care 92% dintre elevii autohtoni au mai puţine drepturi decât 8% dintre elevii minoritari. E bine că au minoritarii drepturi, dar vreau
ca şi majoritarii să aibă aceleaşi drepturi! Aceeaşi lege enumeră 22 de principii directoare, unul din principii este şi cultura, identitatea şi istoria românească, dar în lege nu se află nimic pentru promovarea acesteia. Mai mult decât atâta: finanţarea este favorizantă pentru minoritari: dacă sunt 10 elevi minoritari români într-un sat, desfiinţăm şcoala respectivă, iar dacă sunt zece minoritari într-un sat, facem o şcoală specială. Iată, deci, ce înseamnă legea educaţiei europene… Nu mai vorbesc de autonomia universitară, care acolo e proclamată cu litere groase dar, în realitate, universităţile sunt supravegheate, acuma, cum nu au fost niciodată înainte, după bunul plac al rectorului şi al altora.
*
*Al cincilea argument: nu mai avem manual de istoria românilor*. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar înăuntru e tranşată, ca la abator, istoria românilor pe teme mari, pe care le înţelege un om care cunoaşte istoria românilor, dar nu unul care trebuie s-o înveţe, fiindcă principiul cronologic a fost desfiinţat.
*
*Al şaselea argument: eu pot să insult acuma drapelul ţării*, personalităţile marcante… În lege nu mai există incriminare penală pentru acest lucru, pentru profanarea sau batjocorirea simbolurilor naţionale. Fac ce vreau şi ce păţesc? În cazul cel mai bun, dacă acţionează guvernul sau autoritatea, primesc o amendă.
*
*Al şaptelea argument:* am aflat cu stupoare că asociaţia culturală Forumul Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş nu primeşte un leu de la Guvern pentru acţiunile sale culturale.
*
*Al optulea argument: ora de istorie la televiziunea romană nu mai este*. Nu mai există, pur şi simplu.
*
*În al nouălea rând:* desprinderea propagandistică, şi chiar mediatică, a celor două judeţe şi jumătate secuieşti.
*
*În al zecelea rând: reforma sistemului sanitar*, care poate să ducă foarte departe, spre dezastru.

Peste toate – şi cu asta am terminat – vine *anularea Parlamentului*.
Asumarea răspunderii este o formulă extraordinară, ca să nu mai conteze Parlamentul. Marea Adunare Naţională era mult mai logică decât Parlamentul de astăzi. Spunea Constituţia din ’65: „forţa conducătoare din Republica Socialistă România este Partidul Comunist Român” – monopolul puterii. Era clară puterea. Deputaţii votau aşa cum spunea Partidul.
Acuma nu! Avem un regim, chipurile, pluralist şi, în schimb, ne asumăm răspunderea încât orice lege poate să treacă în momentul de faţă, fiindcă Guvernul beneficiază de o majoritate aritmetică, care nu mai corespunde în niciun fel cu opţiunile şi cu sentimentele populaţiei.

Revin la judeţe. Acestea nu sunt o creaţie a lui Mircea cel Bătrân. Judeţele erau acolo şi Mircea le-a întărit. Nu sunt o creaţie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo. Domnitorul unirii şi fondatorul monarhiei le-au întărit doar. Culmea este că Uniunea Europeană nu ne cere această desfiinţare a judeţelor. Este o mistificare grosolană, urâtă de tot, să spui oamenilor că UE ne cere aşa ceva. Dar nu este adevărat! Franţa şi-a menţinut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel.
Fiecare unitate teritorială cu numele ei este acolo, numai noi le desfiinţăm.

Partea cea mai gravă e că vor să ne şteargă memoria, vor să ne şteargă identitatea. Prin toate aceste răsturnări, prin toate aceste acţiuni de buldozer, pur şi simplu, vor să fiu ca frunza pe apă - căci frunza este acum un simbol - să nu mai ştiu ce e cu mine, să fiu un fel de cetăţean, aşa, al nimănui, care locuiesc într-o regiune desemnată printr-o cifră romană, şi care voi fi, încă o dată, înscris, printr-un indicativ numeric, într-o listă. Acest tip de om nu are decât nevoi imediate: trebuie să se ducă la mall, să cumpere o maşină şi să călătorească, poate, în străinătate, şi să se îmbrace bine. Asta este tot, dar în cazul ăsta România: adio! Aici este partea cea mai gravă.
Prin desfiinţarea judeţelor îmi iei baza mea teritorială care de sute de ani există acolo.
Bunicul meu s-a născut în Buzău, şi judeţul Buzău există şi astăzi. De patru generaţii suntem buzoieni prin naştere. Ăla este primul loc. Îmi ştergi şi Buzăul? Ce fac? Unde sunt născut? În raionul Stalin din Bucureşti?

Se vehiculează teoria că noi am ajuns în Transilvania prin secolul XII-XIII... Asta este o veche temă de propagandă: neputând să conteste majoritatea absolută a românilor, au început să spună: „da, dar voi aţi venit după noi, şi noi am fost primii ocupanţi” şi alte teorii din acestea.
În Ardeal, însăşi constituirea voievodatului Transilvaniei în cadrul regatului maghiar este un ecou al formei vechi de organizare, din vremea când românii conlocuiau cu slavii pe teritoriul Ardealului. (aşa cum a fost voievodatul Ţării Romaneşti).

Cât priveşte judeţele, să luăm două exemple: Maramureşul şi Bihorul. Sunt forme vechi de organizare pe care regatul maghiar, în momentul în care a încorporat Transilvania, le-a preluat şi le-a transformat în comitatele regatului. Iar mai târziu, când Ungaria a făcut dualismul cu Austria, a reînfiinţat toate judeţele. Judeţele din Transilvania sunt judeţele care s-au constituit de-a lungul vremilor. Atât de puternică era instituţia, încât Austro-Ungaria a extins această instituţie a comitatelor, echivalentă cu judeţele, pe toată Ungaria mare, aceea din 1867.

Tot ce am înşirat până acuma, acei paşi mai mari sau mai mici pentru destrămarea unităţii teritoriale şi a demnităţii româneşti, merg toate ca un şuvoi către o singură ţintă, suprimarea articolului 1 din Constituţie:
România este stat naţional, unitar, suveran şi indivizibil. Asta le trebuie, asta vor să suprime. Şi o suprimă în momentul în care, în conştiinţa elevilor din liceu, dispare Istoria românilor ca materie de învăţământ, sau când cetăţenii dintr-o urbe nu mai au conştiinţa că sunt români. Poate nici măcar că sunt bucureşteni sau braşoveni, ci aşa, nişte cetăţeni în derivă printr-o regiune de dezvoltare, numerotată cu 1,2,3, 4 sau 5.

Dacă doriţi să rememoraţi, sau să vedeţi pentru prima oară, cine au fost cei care au distrus judeţele României, să ne întoarcem în 1950, ca să vă arăt o lege adoptată de Marea Adunare Naţională, chiar în anul care reprezenta debutul obsedantului deceniu. Aş spune cel mai urât, cel mai trist şi cel mai greu de suportat deceniu din istoria modernă a României. E vorba de *Legea nr. 5 din 1950*, cea care desfiinţa judeţele României, şi o făcea sub conducere sovietică. Astăzi, la Punctul de Întâlnire am adus un extras:


*„Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române. În temeiul art. 38 din Constituţia Republicii Populare Române, văzând Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 935 din 31 august 1950, adoptă următoarea lege pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române

Articolul 1”*... Fiţi foarte atenţi la acest articol 1, fiindcă argumentaţia comuniştilor sovietici din anii ’50 seamănă foarte mult cu ceea ce oferă astăzi ca motivaţie, actuala coalitie (regimul Băsescu-UDMR). Tot sub masca bunăstării economice şi a atragerii unor fonduri şi a cooperării dintre tot felul de persoane fizice şi juridice, sub aceeaşi motivaţie ne este propusă acum, ca şi atunci, desfiinţarea judeţelor.

Iată aşadar ce spune acest articol 1:*„Pentru asigurarea dezvoltării industriei şi agriculturii, în scopul construirii socialismului şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare şi la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, TERITORIUL ROMÂNIEI SE ÎMPARTE ÎN: REGIUNI; ORAŞE; RAIOANE.
Regiunile din Republica Populară Română şi capitalele lor sunt:...”*
Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre. E de spus numai că fiecare om trebuie să-şi dea seama că soarta lui personală, afară de beneficiarii regimului, depinde de ce se joacă acuma.
Se joacă integritatea teritorială a României, se joacă stabilitatea ei, se joacă identitatea, sentimentului că eşti român, se joacă apărarea ţării.
Statul de astăzi nu mai apară România. Statul de astăzi apară pe altcineva,dar nu obştea românească.De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie să spună NU.
„Nu!” – la ceea ce se pregăteşte în momentul de faţă şi să revenim la tradiţiile noastre, să revenim la puterea noastră din totdeauna.

*
*
*Autor:* Prof. Acad. DINU C. GIURESCU

-- Să auzim numai de bine!


Aceste date deosebit de importante le-am primit pe mail.

duminică, 25 noiembrie 2012

Gastronomie...romaneasca !!!


.Tocanita cu ciolan romanesc !... sa nu o ratezi!

Ingrediente:
- Un popor mare, necopt, fară miez;
- Mult ciolan;
- Trei patru partide mari şi câteva mai mici de diverse culori;
- O blondă de Pleşcoi;
- Un vârf de Boc;
- O legatură mare de servicii secrete cu urechi fine;
- O curte constituţională moale şi bine frăgezită;
- Câteva cozi de procurori;
- Doua trei sindicate stafidite.

Condimente:
- Apă de ploaie;
- Praf în ochi;
- Gargară macinată;
- Zeamă de baliverne;
- Tupeu vărsat.

Mod de preparare:
Se taie poporul în două parţi, una bună şi una rea.
Se separă apoi bugetarii de nebugetari, medicii de pacienţi, profesorii de studenţi, copii de părinţi, graşii de slabi, şi se lasă la decantat până se ridică la suprafaţă uscăturile. Acestea se culeg cu atenţie şi se pun deoparte într-un recipient călduţ.
Din restul se taie 25%, se scoate vlaga şi se pune la foc mic, cu zeama de baliverne şi cu praf în ochi, să nu se prindă.
Se acoperă cu un capac mare ca să nu răsufle şi din când în când se stinge cu puţină apă de ploaie.
Separat se ia un partid portocaliu şi se întoarce de pe stânga pe dreapta. Se presară deasupra uscaturi, iar peste , se pune varful de boc si blonda de Pleşcoi .
Celelalte partide se toacă mărunt împreună cu sindicatele şi se învelesc cu servicii secrete.
Apoi se freacă bine cu cozile de procurori şi se pastrează la răcoare. Din când în când se gustă şi se reevaluează.
Se asează partidele într-un parlament din teflon cu mânere.
Cel portocaliu se pune cu grijă în mijloc. Pe lângă el se mai presară două trei partide mici şi bine frăgezite. Se dă totul prin curtea constituţională şi se înveleşte cu gargară măcinată.
Se asează totul peste poporul deja bine instruit şi se dă la copt.
Din când în când se strânge caimacul de deasupra, cu care se unge bine blonda şi uscăturile de deasupra, iar peste restul se toarnă zeama de baliverne cu tupeul vărsat.
Se serveşte rece, pe stomacul gol, în piaţă.
In caz de probleme digestive sunaţi la 112.

vineri, 23 noiembrie 2012

CUM POTI AVEA O BATRANETE FERICITA




O batranete frumoasa poti avea atunci cand iti cresti nepoteii dragi , te bucuri la fiecare cuvant al lor, cand fac primii pasi , cand te joci cu ei, parca uiti ce varsta ai, esti mai vesel, razi ...simti ca esti fericit.
Ai o batranete frumoasa si  esti linistit si fericit cand iti ingrijesti parintii cu drag...atat cat ei mai traiesc, tu esti tot copil...Mama mea are 90 de ani si pentru ea santem tot copii...desi eu am nepoti si peste putin timp o sa am si stranepoti pentru ca nepotica mea cea mare are peste 20 de ani...
Eu nu ma simt batrana , desi am o varsta, ma simt foarte bine in compania copiilor, iubesc animalele, florile si tot ce este frumos.
Duminica si la sarbatori merg la biserica , fac plimbari prin oras, merg des la copii...fac bine atat cat pot, niciodata nu am facut rau nimanui intentionat , poate din gresala ,dar si atunci cand mi-am dat seama de gresala mi-am cerut iertare...nu mie greu sa imi cer iertare, sa dau sfaturi bune, sa ajut atat cat pot...

TEST PSIHOLOGIC: DRAGOSTE SAU... DEPENDENTA***




Acest test este orientativ si poate sa iti dea indicii clare daca in relatia in care te afli s-a pastrat vie si curata iubirea sau datorita unor rani emotionale nevindecate din trecut ea a devenit dependenta. Oricare ar fi rezultatul acestui test, solutiile iti sunt mereu la indemana.
Urmareste sa raspunzi cat se poate de sincer cu DA sau NU la urmatoarele intrebari:

1. Ai fost adesea in situatia de a realiza ca este necesar sa pui capat unei relatii care este pentru tine in mod evident chinuitoare, tensionanta si lipsita de fericire si totusi nu ai avut forta sa o faci?
2. Atunci cand ai iesit dintr-o astfel de relatie preponderent tensionanta si chinuitoare de cuplu ai urmarit imediat dupa aceea sa incepi o noua relatie de cuplu, chiar si atunci cand noua relatie era in mare masura asemanatoare cu relatia de cuplu careia tocmai i-ai spus stop?
3. Atunci cand inca din primele luni de relatie sesizezi ca relatia este in mare masura asemanatoare cu relatia de cuplu careia tocmai i-ai spus stop, ai tendinta de a face supraeforturi pentru a o face sa mearga?
4. S-a manifestat adeseori in tine tendinta de a consuma mai multa sau mai putina mancare decat in mod normal, atunci cand "sufereai din dragoste"?
5. Te-ai gandit fie si o singura data sa te sinucizi in urma unei suferinte care a aparut din dragoste?
6. Se petrece adesea sa te simti in mod excesiv responsabil/responsabila pentru ceilalti, uitand totodata in felul acesta aproape complet de tine?
7. Te simti vinovat/vinovata atunci cand in mod firesc obtii sau ti se ofera atentia, bunatatea sau iubirea pe care o meriti si care ti se cuvine?
8. Simti o teama pregnanta si irationala ca vei fi abandonat/abandonata de fiinta iubita sau chiar parasit/parasita?
9. Ti-ai pierdut chiar si pentru cateva zile capacitatea de a simti sau de a-ti exprima emotiile afective sau de a mai trai iubirea, in urma unei suferinte din dragoste?
10. Ai ramas vreodata intr-o relatie lipsita de iubire, din motive cum ar fi vina sau frica de a fi singur/singura?
11. Ai acceptat sa intri in relatii in care stiai de la bun inceput ca nu te fac fericit/fericita?
12. Te simti atras/atrasa de persoane care au probleme cu alcoolul, drogurile, violenta, persoane care se afla intr-o relatie de cuplu, casatorite sau care nu sunt disponibile din punct de vedere emotional si afectiv?
13. Ai fost adesea in situatia de a fi preocupat/preocupata mai mult de faptul de a face relatia sa mearga, decat de starea ta de bine si echilibru?

Interpretarea testului:

Daca raspunsul este DA la 5 sau mai multe intrebari, aceasta evidentiaza ca te afli intr-o stare de dependenta afectiva.
Daca raspunsul este DA la 7 sau mai multe intrebari, aceasta evidentiaza ca starea de dependenta afectiva este in cazul tau cronica.
Daca raspunsul este DA la 10 sau mai multe intrebari, aceasta evidentiaza in cazul tau o mare carenta afectiva si este posibil chiar sa traiesti in acest moment o stare de gol launtric.

O relatie de dependenta afectiva perturba intreaga fiinta, poate dizolva propria personalitate, poate pune in pericol sanatatea si de cele mai multe ori pot aparea consecinte grave.
Daca sesizezi ca te afli in aceasta stare este necesar sa-ti dai seama ca este in primul rand necesar sa te vindeci emotional si apoi sa inveti sa iubesti si sa fii iubit/iubita. Daca indicele acestui test este destul de mare ar fi indicat sa cauti ajutorul unui psihoterapeut sau chiar un grup de suport pe aceasta tema. Iti urez mult succes in a face alegerile care iti indreapta pasii spre fericirea si iubirea pe care le meriti.

<<<<<<sursa: www.venus.org.ro >>>>>>

joi, 22 noiembrie 2012

CÂTE CEVA DESPRE BUNELE MANIERE LA MASĂ


3. Reguli pentru o masă pretenţioasă


Ocazia , rangul musafirilor sau situatia noastra financiara permit unele simplificari. Oricum nu suntem obligati sa desfasuram un lux peste posibilitatile noastre. Pledam pentru moderatie si simplitate care nu exclud rafinamentul.
Chiar si in familiile cele mai modeste o anumita rezerva trebuie prevazuta pentru a face fata surprizelor de ultima ora. De asemeni , se va prevedea un fel de mincare pentru a fi inlocuit in cazul cind unii dintre musafiri nu-l suporta , din motive medicale eventual , pe cel oferit anterior. Persoanele condamnate de medicul lor la o dieta severa , de fapt , ar trebui sa nu accepte invitatii decit de la prieteni foarte apropiati care le cunosc regimul.
1 - Antreurile : se compun in mod obisnuit din feluri de mincare reci , picante , peste , mezeluriri si salate diverse. Se pot servi si antreuri calde : ficatei de pui, diferite placinte , pizza , sufleuri , pateuri. Antreurile reci pot fi combinate cu cele calde , insa multa atentie - daca incarcam masa cu antreuri greu de digerat ( salata de vinete , ciuperci cu maioneza etc ) si in continuare avem mai multe feluri de mincare, plus tort , plus baclava , plus inghetata , riscam fie ca musafirii nostri sa faca o indigesti serioasa , fie sa luam mincarurile de pe masa neatinse. Ne gindim inainte de a chema musafiri cit am putea sa mincam noi insine intr-o vizita , fara sa ne imbolnavim ! Tacimul : un serviciu pentru antreuri sau servicii obijnuite de masa de dimensiune mijlocie. Vinuri albe demiseci si rose.
2 - Consome-ul : se serveste o supa limpede in ceasca , cu o lingura de supa mai degraba mica. Daca n-am oferit antreuri , vom putea inlocui supa cu o ciorba care va fi servita in farfurie cu o lingura obisnuita. Se aduce castronul cu supa ( supiera ) si se ia de pe masa dupa golire. La aceste feluri nu e nevoie de bauturi.
3 - Pestii sau crustaceele : exista pentru peste un tacim special. Se recomanda vinuri albe, seci, spumoase si spumante. Cu cit pestele este mai gras cu atit vinul trebuie sa fie mai acid ( cum sunt cele din podgoriile Ardealului si Moldovei ).Cu stridii se poate servi chiar o sampanie seaca.
4 - Felul principal , felul de rezistenta : tacim normal. De regula acesta este o friptura sau un preparat din carne. Indiferent daca servim o friptura de porc , de miel , de pasare , din vinat sau una care trebuie sa fie in singe antricot sau muschi de vaca - se impune un vin rosu. La carnea alba se recomanda vinuri rosii usoare , iar la carnea rosie mai tari si mai puternice ; la vinat vinuri rosii seci, vechi , de calitate superioara. Vom evita sa aducem pe masa curcanul , purcelul , muschiul , intregi , chiar daca este foarte decorativ. Obiceiul este nepractic. Friptura se portioneaza in bucatarie si se aranjeaza pe un platou pe care il vom orna in mod deosebit. De pilda , vom pune carnea pe citeva foi de salata proaspata , iar deasupra vom aranja citeva frunze de patrunjel. Garniturile vor fi puse in castroane separate , iar pentru salate este ideal sa avem castronase mici rotunde sau patrate pentru fiecare musafir.
5 - Brinzeturile : lista poate fi infinita ; ceea ce trebuie retinut e ca brinzeturile se aduc la masa pe un platou frumos din lemn. Tacimul : cutite mici pentru intinsul untului si taiatul brinzei. Toate brinzeturile pun in evidenta buchetul vinurilor. Nu se aduc alte soiuri ci raminem la ultimul vin servit , deci vinul rosu. Exceptie face telemeaua de oi , la care se pot servi vinuri rose si chiar albe , din aceeasi zona de unde provine brinza.
6 - Desertul : pentru prajituri se foloseste un tacim special lingurite , cutite si furculite mici. Acum se recomanda vinuri dulci si semidulci , parfumate (Murfatlar, Pietroasele , Tirnave , Alba-Iulia ). Nu se servesc vinuri la deserturile din ciocolata.
7 - Fructe proaspete : sunt prezentate intotdeauna cu un cutit si o furculita speciale. Argintaria coexista in acest domeniu cu materiale noi , inoxidabile. Nu se servesc vinuri.
8 - Cafeaua si lichiorurile : cafeaua pretinde lingurite mici , cafeaua Mocca un serviciu mic de argint sau , eventual , argintat. Pentru doamne se vor servi lichioruri , iar pentru domni , cognac.
9 - Alegerea vinului potrivit fiecarui fel este o adevarata arta.
Este domeniul stapinului casei care , daca nu se pricepe trebuie sa se lase condus de un specialist, prieten sau negustor de incredere. Bauturile aperitive , cherry sau coctail , se servesc la temperatura pivnitei , 10 - 12 grade. O sampanie sau un spumos sec servit ca aperitiv nu trebuie sa depaseasca 8 sau 10 grade. Fiecere regiune are vinurile sale speciale a caror prezentare si temperatura ideala le sunt proprii. De asemeni , vom alege paharele potrivite pentru fiecare tip de vin. Pahar rotunjit sau cu picior scurt pentru vinurile albe, pahar cu picior inalt pentru vinurile rosii. Cupa pentru sampanie si spumos. Vinurile rosii vor fi servite la temperatura pivnitei daca sunt usoare si la temperatura camerei daca sunt mai tari. Vinurile trebuiesc racite treptat si nu brutal si , mai ales , nu trebuie sa fie asezate linga o sursa de caldura ceea ce risca sa le altereze. Trebuie sa le aducem in camera cel putin cu o jumatate de zi inainte. La vinurile tip Tamiioasa se deschide dopul in perioada incalzirii la temperatura camerei , oxidarea adaugind un parfum placut buchetului natural. Daca n-avem timp sa le aducem la temperatura camerei treptat, ramine solutia decantarii vinurilor , varsind foarte usor , intr-o carafa ce a fost in prealabil incalzita , si cu suficienta precautie ca rezidurile de pe fundul sticlei sa nu-l tulbure. Vinuriledulci , sampania dulce, sunt servite foarte reci.
Berea nu va fi niciodata oferita la o reuniune cit de cit festiva. Ea insoteste totusi foarte bine in intimitate anumite specialitati regionale. Se serveste foarte rece in pahare mari fara picior sau in halbe. In mod exceptional , adevarata Pils , nemteasca , este servita in pahare speciale cu picior scurt. Un mic carton circular nu trebuie sa lipseasca niciodata de sub un pahar de bere.
Apa naturala sau minerala este servita intotdeauna foarte rece in pahare obisnuite.
Tuica de fructe cu simbure este servita rece. Tuica de vin , coniacul si diferitele brandy-uri sunt servite la temperatura incaperii le fel ce si tuica de fructe de tip whisky. In acest caz , nu vor lipsi de pe masa cuburile de gheata puse intr-un vas special sau improvizat dintr-o compotiera eleganta de sticla. Sa evitam sa imitam arta barmanilor de prost gust si sa inmuiem paharul in zahar pentru a oferi un cocteil. Este agreabil , dar neadmis de bunul gust sa incalzim in palma miinii paharul special numit Napoleon.
Lichiorurile si vinurile lichioroase , Malaga , Cabernet, Madera , Porto , muscaturile se servesc la temperatura camerei , in pahar special , mai mic si jos. Whiskiul se serveste intr-un pahar special numit tumbler , scurt cu fundul gros.
Toate vinurile se servesc in sticle , in afara cazului decantarii , si aceasta se va face la masa. Daca tragem vinul obisnuit din butoi il servim in carafe. In anii deosebit de buni pentru vinuri , vestiti ca atare, se servesc in cos. Sampania in galeata cu gheata - frapiera. Dopul se scoate la masa , dar trebuie sa taiem capsula cu cutitul , pina cind reusim sa scoatem dopul. Sampania se desfunda in galeata ei si este usor sa nu facem din aceasta deschidere o scena de comedie , lasind sa iasa putin gazul carbonic.
Să continuăm cu un alt fond musical: Mirage – Sky: http://youtu.be/UH2hbT5zChE.
Am vorbit despre asortarea felurilor de mincare cu vinurile. Iata citeva regului suplimentare :
• nu se serveste niciodata un vin dulceag intre alte doua vinuri albe sau rosii , seci. De exemplu nu se serveste Porto daca s-a servit un vin alb la antreuri ;
• trebuie sa servim vinurile albe seci inaintea celor rosii;
• vinurile albe foarte dulci , in schimb , se servesc dupa cele rosii;
• ordinea este totdeauna crescatoare : mai intii vinurile slabe , apoi cele tari;
• mai intii vinul nou apoi cel vechi;
• vinurile tip Sampanie sau spumante pot fi servite dupa sau inaintea celor nespumante dar , niciodata intre ele.
Pentru a servi vinurile , acasa ca si la restaurant, gazda ia inainte intr-un pahar un esantion si-l gusta pentru a-si da acordul. Daca serveste el insusi o va face cu mina dreapta si cu eticheta in partea din fata; nu se apuca niciodata o sticla de git. Nu se umple un pahar pina sus ci doua treimi , cel mult trei sferturi. Sticla de vin este tinuta in mod obisnuit iar bratul trebuie sa fie intins. Gitul sticlei este normal sa fie la o distanta de circa 5 centrimetri de gura paharului si poate urca pina la 15 centimetri daca servim un vin ce straluceste si poate sa faca , asa numita stea , apreciata de cunoscatori. Vinurile rosii, in schimb , si mai ales soiurile deosebite servite in cos trebuie sa fie turnate aproape de pahar , foarte incetisor , pentru a nu amesteca vinul , ceea ce ar fi nociv buchetului si parfumului sau. Si , in plus , acest fel de a servi are avantajul ca nu ameninta albeata fetei de masa. Nu se ridica deasupra mesei , in timpul servirii , decit cupele de sampanie , cele de spumos ramin pe masa. Paharele de bere le tinem usor inclinate cind turnam , astfel nu vor face o spuma exagerata.
Coniacul si bauturile de tip tuica sint intotdeauna servite pe tavi de metal sau de lemn. Cu exceptia apei cu care ne servim dupa voie , bauturile si vinurile , mai ales , sint totdeauna servite de stapinul casei , de catre ceilalti barbati sau de catre personalul de serviciu. Doamnele trebuie sa se abtina de la " self service " si , mai ales , de la tentativele de a ajunge la o sticla asezata departe de ele. Gazda trebuie sa fie avizata daca s-a intimplat ceva neprevazut la bucatarie pentru a putea sa asorteze vinurile la meniul de rezerva. Sotia trebuie sa cunoasca ordinea in care vor fi servite vinurile pentru a putea sa asorteze la ele paharele asezate dinainte. Pentru asezarea paharelor pe o masa sa pastreaza aceleasi reguli ca si pentru tacimuri : in ordinea utilizarii lor , de la dreapta la stinga , paharul de apa in axtremitatea stinga sau , daca preferam , in dreapta dar , in orice caz , in afara rindului. Paharele de sampanie ,de obicei utiltizate la sfirsitul mesei , pot fi asezate in spatele celorlalte sau se aduc separat pe tava.
Felul in care stam la masa si mincam tine de educatie. Distanta mare dintre corp si farfurie sta la originea tutror greselilor care se comit la masa. Daca scaunul e prea departe de masa este inerent sa ne patam oricit de atenti am fi. Trebuie sa ne asezam in asa fel incit capul sa fie aplecat putin deasupra marginii mesei. Daca am presupune ca un ecran este asezat intre masa si noi n-avem dreptul sa-l atingem decit cu fata , nu cu umerii sau cu tot bustul. In masura posibilului , partea de sus a corpului nu trebuie sa se miste cind ducem ceva la gura , aplecam numai capul. Atentie la coate ! Cum am mai spus trebuie sa stea lipite pe cit posibil de corp. Sa nu exageram si sa intepenim intr-o pozitie nefireasca.
Lingura si cutitul sunt tinute intotdeauna in mina dreapta. Nu exista nici o exceptie de la aceasta regula. Furculita este tinuta in mina stinga cind utilizam cutitul in acelasi timp cu ea. O vom trece in dreapta cind terminam de taiat cite o bucata de friptura , de pilda.
La sfirsitul unui fel de mincare , in farfuria care trebuie luata , punem paralel cutitul si furculita , cu dintii in jos. In timp ce mincam tinem tacimul deasupra farfuriei , fara sa-l ridicam prea mult in aer mai ales fara sa gesticulam cu el.
Lingura se tine ca un creion , intre degetul mare si cel aratator , si o dirjam cu ajutorul celui mijlociu si al incheieturii miinii.
Cutitul se tine intre degetul mare si cel mijlociu , iar aratatorul se sprijina pe spatele minerului. In nici un caz nu se pune aratatorul pe spatele lamei.
Cind folosim furculita o intoarcem cu dintii in jos , pentru a o putea infige in bucata pe care o ducem la gura. Brinza se maninca cu furculita , nu cu cutitul. Daca un invitat maninca astfel , " oferiti-i o baioneta " spunea cu umor Pastorel Teodoreanu.
Daca un tacim ne scapa pe jos din neatentie , cerem altul. Nu-l stergem sau nu suflam in el spunind : " Nu-i nimic ". Cind bem , pastram tacimul in farfurie : furculita la stinga , cu dintii in sus , si cutitul la dreapta , cu lama sub curbura furculitei. Daca farfuria este goala si punem tacimurile incrucisate , este semn ca dorim sa mai fim serviti din felul respectiv.
La masa trebuie evitate orice zgomote : plescaitul , sorbitul , ciocnitul tacimurilor de vesela , oftaturile , etc. Indepartarea resturilor ramase intre dinti nu se face la masa , in prezenta tuturor. Retrageti-va la baie !
La inceputul mesei punem servetul pe genunchi , fara a-l desfasura in totalitate. Ne servim de el cu discretie tamponindu-ne gura. Este absolut interzis sa-l innodam in jurul gitului sau sa-l fixam in decolteu sau in gulerul camasii. La sfirsitul mesei servetul se aseaza linga farfurie , fara a-l impaturi ca la inceput. Daca adoptam o pozitie corceta la masa , nu este nevoie sa intindem servetul pe genunchi. Este un punct de vedere care cistiga teren si vi-l recomandam cu caldura.
Cind mesenii sunt numerosi nu se ureaza “Pofta buna ! ". Un ecou multiplicat cu douazeci ar crea un vacarm nejustificat. Pentru a incepe sa mincam si sa bem asteptam ca stapina casei , respectiv stapinul casei sa dea tonul. Mincarea este servita de gazda , de un personal calificat sau , pur si simplu , platoul cu mincare trece din mina in mina. Gazda se serveste sau este servita ultima. Sa evitam sa ne umplem pina la refuz farfuria. De asemenea , cind mincam , sa nu ne taiem bucati prea mari dar nici prea mici , ca sa nu cada din furculita. Sa nu ne grabim sa taiem toata bucata de carne de la inceput, ca sa scapam de grija. Cream o impresie dezagreabila.
Marginea farfuriei trebuie sa ramina curata oricare ar fi felul de mincare servit. O farfurie nu trebuie sa aiba un aspect urit nici dupa ce am terminat de mincat. Asta nu inseamna insa ca avem voie sa sorbim din supa , ducind farfuria la gura , si nici ca putem folosi piinea pentru a sterge sosul. Cind ni se ofera un platou , trebuie sa luam intotdeauna bucata cea mai apropriata de noi. Piinea taiata in felii sau chifle este adusa la masa in cosulete speciale. Daca mai dorim piine si cosuletul este mai departe rugam pecel din dreptul lui sa ne dea si noua niste piine. Persoana respectiva ne va oferi tot cosuletul. Nu ni se va da cu mina nici felia de piine nici chifla dorita. Obiceiul considerat elegant altadata de a lua piinea cu mina nu mai este la moda. A-ti infige furculita intr-o chifla este chiar caraghios. Ne servim cu cite o felie sau o chifla , fara a le taia cu cutitul. Rupem cite o bucata din ele folosind ambele miini. Sa ne ferim de prostul obicei de a face cocoloase pentru a ne calma nervii.
Gazda trebuie sa aiba grija si de cei care nu beau bauturi alcoolice , oferindu-le sucuri de fructe si apa minerala.
Dupa ce s-a asigurat ca toti invitatii au terminat de mincat , gazda este prima care se ridica , semn ca masa a luat sfirsit. Chiar daca mai avem o inghititura in farfurie sau o gura de vin in pahar , vom face si noi acelasi lucru - ne ridicam de la masa. Daca am terminat de mincat inaintea celorlalti nu avem voie sa ne sculam de la masa.
In salon , unde se bea cafeaua trebuie sa asteptam invitatia gazdei pentru a fuma.
Micile accidente care pot surveni in timpul mesei – un pahar spart , o lingura scapata , o pata pe haina vecinului -trebuiesc rezolvate cu tact , fara multa tevatura , tot de catre gazda. Se cuvine ca cel care a spart un vas de valoare de exemplu sa incerce sa-l inlocuiasca , daca este posibil.

marți, 20 noiembrie 2012

SCRISOAREA




Am găsit pe trotuar, în faţa unui oficiu poştal, o scrisoare trimisă de un tânăr german, aflat în vizită în România, părinţilor lui din Germania . Pe cutia poştală scria: "Atenţie, nu are fund!", dar neamţul, necunoscând limba română, a aruncat probabil, cu candoare teutona, plicul în cutie.

Reproduc scrisoarea în traducere.

Dragii mei, am ajuns cu bine în România. De la aeroport până la Bucureşti am făcut cu taxiul, judecând după aparatul de taxat, 180 de kilometri. Plasarea aeroporturilor la distanţă mare de aglomerările urbane mi s-a părut o dovadă de înţelepciune.

În cele două zile de când mă aflu aici, am făcut câteva constatări pe care mă simt dator să vi le comunic. Românii o duc foarte bine, atât de bine încât aici aproape nimeni nu mai trebuie să muncească. Poate că în viitorul îndepărtat vom ajunge şi noi, germanii, la acest nivel de civilizaţie.
Deocamdată, cu o seriozitate lipsită de graţie, mergem în fiecare zi la serviciu.

Avem multe de învăţat de la acest popor despre care eu, până acum, nu ştiam aproape nimic. În autobuze, troleibuze şi tramvaie nimeni nu trebuie să se obosească prezentându-şi biletele la control. Controlorii, constituiţi în
echipe, verifică discret buzunarele şi poşetele pasagerilor.

Automobiliştii organizează spontan, pe străzi, originale concerte de claxoane, aşa cum noi facem, în familie, prin tradiţie, muzică de cameră.
Sunt momente de comuniune sufletească de neuitat. Unii şoferi ies din maşini şi adaugă la această muzică instrumentală propria lor voce, transmiţându-şi
unii altora mesaje scurte, dar energice.

Toate canalele TV, nu numai cele pentru adulţi, difuzează emisiuni cu femei dezbrăcate. Un singur canal, TVR Cultural, a refuzat să-şi îndeplinească această datorie faţă de tineri ca mine şi a fost, pe bună dreptate, desfiinţat.

Demnitarii ţării apără cu fermitate limba română de invazia limbii engleze (aşa cum ar trebui să facem şi noi). La o întâlnire cu trimişii FMI preşedintele interimar al României a vorbit, în semn de protest, într-o limbă engleză caricaturală. Efectul a fost atât de puternic încât oaspeţii,
dezgustaţi de engleză, au renunţat să o mai folosească vreodată, urmând să se înţeleagă la viitoarele întâlniri numai prin gesturi.

Plagiatul se pedepseşte în România într-un mod subtil, nu cu brutalitate, ca la noi. Plagiatorilor li se dă o palmă morală, fiind numiţi prim-miniştri sau miniştri, ca să se ruşineze de fapta lor.

Poliţiştii sunt oameni cultivaţi, schimbă idei între ei în săli cu multe mese, nu-şi pierd timpul cu criminali, tâlhari şi violatori. Miniştrii de Interne vorbesc în mod curent de Socrate şi Platon.

Bătrânii din România se ocupă cu mare grijă de sănătatea lor. Nu fac excese alimentare, ca oamenii în vârstă din Germania . Îşi cumpără în fiecare zi doar o pâine, un iaurt şi eventual câţiva cartofi.

Fetele de aici se îndrăgostesc uşor, nu ca nemţoaicele noastre, cărora poţi să le reciţi opera lui Goethe în întregime şi abia dacă reuşeşti să obţii o plecare a pleoapelor în semn de aprobare. O româncă a venit astă-noapte în camera mea de hotel şi mi-a declarat că mă iubeşte nebuneşte. Era naivă, nu ştia cum arată bancnotele de 100 de euro şi i-am dat una ca să o studieze în linişte acasă.

Nu înţeleg, dragii mei părinţi, de ce v-aţi arătat îngroziţi când v-am anunţat că urmează să plec în România.

Vă îmbrăţişez pe amândoi, Hans.

luni, 19 noiembrie 2012

Pandele


Bunicuţa lui Pandele
de pe strada Ghica Tei
a băgat discret de seamă
cum că nepoţelul ei
când nu-i observat de nimeni
nici de Tonc nici de Rodica
se cam joacă cu puţica.
Şi i-a spus:- Pandele dragă,
vai de mine, nu-i frumos!
Vezi pe domnul cel de colo,
ala grasu şi burtos?
Tot aşa o burtă mare,
i-a spus tainic bunicuţa,
o să-ţi crească de vreodată
ai să te mai joci cu puţa!
S-a speriat grozav Pandele
si ofta cu-nfrigurare
când gândea că o să-i crească
tot aşa o burtă mare.
Dar primind cadou o tobă
si un cerc şi-o muzicuţă
de atuncea niciodată
n-a mai pus mâna pe puţă.
Şi-ntr-o zi fiind la plimbare
pe şoseaua-nrourată
a văzut şezând pe-o bancă
o femeie-nsărcinată.
Drept la ea s-a dus şi-i spuse,
c-a roşit şi bunicuţa:
-Vezi ce ai păţit cucoană
dacă te-ai jucat cu puţa?

joi, 15 noiembrie 2012

Bancul zilei: Ea, el şi celălalt


Fie că este soţ, fie că este partener, iubit, amant sau simplu prieten, în bancuri pică totdeauna prost.

Dacă o lovesti, se cheamă maltratarea soţiei. Dacă te pocneşte ea, e autoapărare.
Dacă iei o decizie fără să o întrebi, eşti nesimţit. Dacă ea ia o decizie fără să te consulte, e femeie emancipată.
Dacă-i ceri să facă ceva ce nu-i place, e dominare masculină. Daca te roagă ea, îţi face o favoare.
Dacă apreciezi formele unei femei şi lenjeria sumară, eşti pervers. Dacă nu, esti homo.
Dacă-i oferi flori, urmăreşti ceva. Dacă nu, eşti fraier.
Dacă eşti mîndru de realizările tale, eşti plin de tine. Dacă nu, eşti lipsit de ambiţie.
Dacă o doare capul, e obosită. Dacă te doare pe tine, n-o mai iubeşti.
Dacă vrei să faci dragoste prea des, eşti obsedat. Dacă nu, ai pe altcineva.
***
Ce spun femeile cand sunt surprinse asupra faptului?
Englezoaica:
Darling, daca ma anuntai la timp când vii acasa, s-ar fi putut evita aceasta situatie, jenanta pentru amândoi !....
Nemtoaica:
Hans, azi ai venit cu patru minute si patruzeci si cinci de secunde mai devreme acasa. Îmi datorezi o explicatie pentru asta!
Frantuzoaica :
Jean, ce bine ca ai venit ! Jaques e terminat, nu mai poate...
Suedeza:
Tu esti, Olaf ? Eu am terminat, ce-i drept, dar Sven ar vrea sa se mai distreze... Alatura-i-te si tu !
Rusoaica:
Ivane, tu esti? În sfârsit, un barbat adevarat ! Înainte sa mi-o traga, asta n-a fost în stare nici sa ma ia la palme !
Evreica:
Itzic, tu esti ? Atunci, cine naiba e asta de pe mine ?
Românca:
Ioane, tu ma crezi mai mult pe mine, sau ochii tai ?
Unguroaica (în timp ce sare din pat):
Ioi, draga !...Nu fii suparat ! O platit înainte !
Cehoaica
Pepa, nu te impacienta, draga. Tocmai am aflat ca, el e noul tau sef !...
Nevasta de secui:
No, daca ai baut toata palinca din casa, eu cu ce era sa-l fi servit pe musafir?

DEFINITII



1. Toate persoanele bune au pe cineva.
2. Daca persoana nu are pe nimeni, exista un motiv.
3. Cu cat e o persoana mai speciala, cu atat e mai departe de tine.
4. Felul in care o persoana te iubeste este invers proportionala cu cat de mult o iubesti tu.
5. Banii nu pot cumpara dragostea, dar te pun intr-o pozitie de unde poti negocia.
6. Cele mai bune lucruri pe lume sunt gratuite...si merita fiecare ban.
7. Orice lucru bun faci, reactia va fi nu asa de buna.
8. Persoanele cumsecade raman ultimele in toate.
9. Daca pare a fi prea bine ca sa fie adevarat, atunci chiar asa e.
10. Disponibilitatea este in functiune de timp. In acelasi moment in care te intereseaza o persoana, ea gaseste pe altcineva.
11. Nimic nu se imbunatateste odata cu varsta.
12. Sexul nu contine calorii.
13. Sexul ocupa cel mai putin din timp, dar cauzeaza o gramada de probleme.
14. Nu e nici un remediu pentru sex, decat si mai mult sex.
15. Sexul e ca zapada: niciodata nu stii cati centimetri vor fi si cat de mult va dura.
16. Un barbat in casa valoreaza cat doi in strada.
17. Virginitatea poate fi vindecata.
18. Cand o femeie ajunge sa-si inteleaga barbatul, de obicei nici nu-l mai asculta.
19. Nu te culca niciodata cu cineva mai nebun decat tine.
20. Aceleasi calitati barbatesti care o atrag pe o femeie la inceput, dupa cativa ani nu le mai poate suporta.
21. Sexul este "murdar" numai daca e facut cum trebuie.
22. Intotdeauna este momentul nepotrivit al lunii.
23. Cea mai buna metoda ca sa tii un barbat este in bratele tale.
24. Cand se sting luminile, toate femeile sunt frumoase.
25. Sexul este ereditar. Daca parintii tai n-au avut parte, sunt sanse mari sa nu ai nici tu.
26. Sambata - insamanteaza. Duminica - roaga-te sa nu iasa recolta.
27. Cu cat mai tanar/a, cu atat mai bine.
28. Inainte sa-l gasesti pe printul fermecator, trebuie sa saruti multi broscoi.
29. Poate unele lucruri sunt mai bune sau mai rele decat sexul. Dar nici un lucru nu e la fel ca sexul.
30. Iubeste-ti vecinul. Dar ai grija sa nu fii prins.
31. Dragostea e o gaura in inima ta.
32. Dragostea este o problema chimica. Sexul este o problema fizica.
33. Fa-o cu cei/cele mai buni/bune.
34. Nu poti face un copil intr-o luna daca lasi insarcinate noua femei.
35. Dragostea este triumful imaginatiei asupra inteligentei.
36. E mai bine sa fi iubit si sa fi pierdut decat sa nu fi iubit niciodata.
37. Sa nu comiti adulter!... decat daca ai chef.
38. Nu te culca cu o femeie care are mai multe probleme decat tine.
39. O femeie nu-i uita niciodata pe barbatii pe care i-ar fi putut avea; un barbat - femeile pe care nu le-ar fi putut avea.
40. Nu conteaza lungimea batului fermecat, ci magia din el.
41. Niciodata sa nu spui NU.
42. Un barbat poate fi fericit cu orice femeie atata timp cat n-o iubeste.
43. Zambeste! Asta-i face pe oameni sa se intrebe la ce te gandesti!
44. Nu o face daca stii ca nu poti rezista.
45. Nu e nici o diferenta intre un intelept si un prost in momentul in care sunt indragostiti.
46. Niciodata nu te culca daca esti nervos. Stai treaz si cearta-te pana la capat.
47. Dragostea este iluzia ca o femeie e diferita decat celelalte.
48. "N-o sa te doara... promit!"
49. O fost/a sot/sotie va fi intotdeauna "pana cand moartea va va desparti".
50. Cand un barbat vrea ca femeia sa-l asculte, ea nu-l asculta. Cand el nu vrea ca ea sa asculte, ea e toata numai urechi.
51. E intotdeauna mai simplu sa gasesti pe cineva daca ai deja pe cineva.
52. Dragostea si liceul NU trebuiesc amestecate.
53. Arata-mi un sot care nu vrea, si-ti arat eu un vecin care vrea.
54. Nu conteaza cat de bine a fost; daca te trezesti cu remuscari, inseamna ca a fost rau.
55. Cel mai mult te va satisface persoana nepotrivita pentru tine.
56. Sa nu ai niciodata incredere intr-o femeie care te trage in pat ca si cum nu-ti poate rezista.
57. Nimeni nu e asa de special cum crede.
58. Daca crezi ca o relatie nu poate functiona, dar simti nevoia de-a incerca, ea nu va functiona. Morala: Ai sa-ti dai seama ca nu a functionat din cauza ca nu ai crezut cu adevarat in ea.
59. Durata unei relatii cu cineva este invers proportionala cu cat de importanta e persoana pentru tine.
60. Cheia spre interiorul inimii unei femei este un dar neasteptat la momentul neasteptat.
61. Doua lucruri un barbat nu poate intelege: Femeile si cum se transforma barbatii in prosti din cauza femeilor.
62. Dragostea ne face sa credem. Concluzia: Dragostea pacaleste ratiunea.
63. Cand ai pe cineva le atragi pe femei. Cand esti singur, femeile te evita ca pe ciuma.

marți, 13 noiembrie 2012

DE CE AR TREBUI SA MERG LA VOT?



- ca sa-i votez din nou  pe ciocoi!
- pentru ca am o datorie fata de cineva care mi-a dat mici si bere!
- pentru ca sunt prea multe locuri de munca!
- pentru ca sunt prea putine taxe si biruri!
- pentru ca salariile si pensiile sunt prea mari si mai trebuiesc reduse!
- pentru ca mai sunt cateva fabrici de dat la fier vechi si de incasat niste spagi!
- pentru ca tara merge intr-o directie buna!
- pentru ca Rosia Montana, Centrala Atomica, cuprul etc sunt inca ale romanilor! Nu-i bine, trebuiesc date!
- pentru ca ungurii n-au luat inca Transilvania! Ce ne trebuie noua Transilvania!? La unguri cu ea!
- pentru ca terenurile agricole nu le-au cumparat inca strainii pe toate;
- pentru ca inca regele nu a primit toate proprietatile!
- pentru ca trebuie sa traiasca din banii mei si din munca mea si ciocoii din UE nu numai din Romania, saracii de ei!
- pentru ca se construieste prea mult in Romania, fiecare are casa lui chiar doua trei, toti avem masini si avem bani de nu stim ce sa mai facem cu ei!
- pentru ca benzina e foarte ieftina si ar mai trebui scumpita;
Si cu noi cum ramane?



Revoltator !!! Trimiteti mai departe sa stie tot romanul !!!


Motto: "Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta in poarta ..."



Din 2005, Romania nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zacamintele sunt epuizate. Totusi, opt firme straine au primit licente de exploatare in zonele epuizate, care s-au dovedit a fi foarte bogate: contin aur in valoare de 54 de miliarde de euro. Explicatia: Au avut hartile geologice ale statului roman,



ne-a spus dr. ing. Florea Neagu



Zacamintele de aur din Romania, majoritatea situate in patrulaterul aurului - adica perimetrul Baia de Cris, Sacaramb, Zlatna si Baia de Aries, din Muntii Apuseni - dar si in Maramures, sunt exploatate, cu eficienta, de foarte mult timp.
Pe timpul lui Ceausescu se scoteau intre 14 si 20 de tone de aur pe an. Dar, dupa 1990, extractia a scazut dramatic,iar in 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus ca sunt epuizate,

a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectari Miniere, omul care a proiectat si realizat mine de aur in patrulaterul aurului.



Un eveniment interesant s-a petrecut in anul 2000, cand Banca Nationala a refuzat sa mai cumpere aur de la minele romanesti pe motiv ca nu poate avea o rezerva mai mare de metal pretios decat 15% din tot ce inseamna rezerva valutara. Cum aceste mine nu aveau voie sa vanda metalul extras decat Bancii Nationale, au dat, cum era de asteptat, faliment. Daca vechile firme romanesti care se ocupau de metalul pretios au disparut, in locul lor au venit, in mod ciudat, opt companii straine care au cerut in concesiune parcele pentru prospectiunea si exploatarea zacamintelor de aur, tocmai de unde acestea se terminasera.





250 de tone, doar la Rosia Montana

Potrivit declaratiilor facute pentru DailyBusiness. ro de reprezentantii firmei Gabriel Resources, la Rosia Montana s-a gasit un zacamant de aur in valoare de 11 miliarde de dolari, adica de aproximativ 250 de tone de metal pretios. De asemenea, firma Carpatian Gold a gasit la mina Barza, in Muntii Zarandului, inchisa pentru ca nu mai era rentabila, un zacamant de aur in valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Stefan Marincea, presedintele Institutului Geologic Roman, a declarat ca in tara noastra mai sunt zacaminte in valoare de cel putin 54 de miliarde de dolari. Interesant este si faptul ca toate firmele straine au mers lapunct ochit - punct lovit, adica au obtinut licente de prospectiuni si exploatare exact pe zonele cele mai bogate ... Cum?



ォInca este mult aur in subteranサ

Firmele straine nu au descoperit nimic, datele apartin scolii de geologie din Romania. Am fost directorul Institutului de Proiectari Miniere si am realizat mine de aur in Apuseni. Scoteam si productii de 40 de kilograme de aur pe tona de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot sa spun ca inca este mult aur in subteran, dar nu stiu de ce nu le exploateaza direct statul. Pe vremea mea, informatiile aveau caracter secret, dar acum le are toata lumea. Firmele straine ォau gasitサmetale pretioase in Romania consultand hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu. Acum,statul, prin reprezentantii sai, a stiut perfect ce da in concesie,

ne-a spus dr. ing. Neagu.

Prima harta a ォbogatiilorサ romanesti dateaza din 1925




In 1925, in Romania s-a realizat o baza solida de date privind toate zacamintele nationale. Scoala romaneasca de prospectiuni geologice a crescut constant.

Zacamintele din tara au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialisti si inregistrate pe profile, adica sectiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. In 1968, toate aceste date au fost inregistrate si intr-un calculator adus de la americani si instalat intr-unul din sediile Intreprinderii de Prospectiuni si Foraje Geofizica, in strada Biserica Amzei din Bucuresti. In 1971, cei de la prospectiuni au mai cumparat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat in alt sediu, in strada Coralilor din Capitala, unde se gaseau si profile geologice realizate in toata tara. Pe baza acestor informatii, Ceausescu facuse un plan de extractie pana in anul 2050. Dupa 1990, in imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevarul.

Ulterior, imobilul a fost cumparat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfasoara activitati in domeniul prospectiunilor geologice etc. In fine, in 1992 a izbucnit un scandal in sediul din Coralilor: disparusera toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat in institut ne-a spus ca
pretul vanzarii documentatiei secrete a fost de 10.000 de dolari...



Privatizarea rezervelor este tinuta ォla secretサ

Am cerut Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licentele primite de firmele straine pentru exploatarea aurului pe teritoriul Romaniei. Raspuns:

Informatiile solicitate nu se incadreaza in categoria informatiilor de interes public. (...) Sunt documentatii care fac parte din categoria informatiilor clasificate.

Iata ce scrie in Constitutia Romaniei, art. 136: Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. Iata ce spune Legea 544/2001: Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei.



Datorie externa, 92,1 miliarde ぎ

In decembrie 1989, Romania nu mai avea nici o datorie externa. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Bancii Nationale, publicate cu patru luni in urma, tara noastra a acumulat, in ultimii 20 de ani, o datorie externa de 92,1 miliarde de euro.

Record pentru pretul aurului

Aurul a inregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie
(n.r.-unitate de masura egala cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzactionat la 1.502,96 dolari, fata de 1.493,9 cu cat fusese vandut marti. Economistii apreciaza ca pretul aurului a crescut cu 5% in aprilie, iar trendul ar putea continua,
metalele pretioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.
Dezvaluiri Libertatea
secretele zacamintelor de aur, vandute pe 10.000 de dolari
22 Aprilie 2011

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/dezvaluiri-libertatea-secretele-zacamintelor-de-aur-vandute-pe-10-000-de-dolari-332016.html




Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucuresti, unul dintre cei mai cunoscuti geologi romani specializati pe zacaminte de aur

Un studiu recent asupra exploatarii zacamintelor de aur din Romania arata ca suntem in elita mondiala a metalelor pretioase. "Ocupam locul cinci in lume la extractie, in decursul istoriei", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucuresti, autorul cercetarii. Cu toate acestea, Romania mai are 6.000 de tone de aur in zacaminte. Cat inseamna asta? Daca ne raportam la cursul BNR de vinerea trecuta, cand un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totala a zacamintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Si aceasta in conditiile in care poporul roman se lupta cu saracia si cu nesiguranta locurilor de munca.



Mineritul aurului pe teritoriul Romaniei este o traditie multimilenara. Cele mai vechi podoabe de aur gasite la noi au fost descoperite la Moigrad, judetul Salaj si apartin epocii pietrei, adica au o vechime de 6.000 de ani. Inca de atunci, stramosii nostri cunosteau metalurgia aurului.



Suntem pe locul cinci in lume

"Din stravechime pana acum, din Carpatii Romaniei s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plaseaza pe locul cinci in lume, dupa Africa de Sud, Canada, Statele Unite si Australia. Dupa cum se vede in grafice, cea mai mare parte a fost folosita de altcineva decat poporul roman. Vestea buna este insa ca mai avem, in sediment, de trei ori cat s-a exploatat pana acum, adica vreo 6.000 de tone. Ramane de vazut cum vor fi folosite. Deocamdata, pe noi, pe specialisti, nu ne intreaba nimeni nimic",
ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuti geologi romani specializati pe zacaminte de aur.



ォナ「ara noastra primeste prea putin pentru zacamintele pe care le concesioneazaサ

Conform Legii minelor, modificata in 2009, Romania primeste din partea companiilor care exploateaza bunurile subterane o redeventa de doar 4% din tot ce se extrage . Adica, daca se castiga 100 de milioane de euro din extractia aurului, statul incaseaza 4 milioane, iar restul merge la firma care exploateaza mina.

"Eu cred ca aceste redevente sunt in defavoarea tarii noastre, care primeste prea putin pentru zacamintele pe care le concesioneaza. Sigur ca investitorul trebuie sa castige, dar o afacere trebuie sa fie reciproc avantajoasa, adica trebuie sa castige si Romania, sau Romania in primul rand, pentru ca este proprietarul",

ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.

De mentionat este faptul ca in Africa de Sud redeventa pentru aur este de 20%.

Exclusiv

Avem 6.000 de tone de aur, adica 250 de miliarde de euro!

Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,

luni, 12 noiembrie 2012

UN BUN MOMENT PENTRU A MULTUMI CELOR CARE ITI SUNT APROAPE!!!

 

Un soricel privi din crapatura sa din perete si ii vazu pe taran si pe nevasta acestuia deschizand un pachet.
 
-
         Ce mancare sa fi adus oare? se intreba soricelul... Cu groaza isi dadu repede seama ca era o capcana. 
Soricelul se strecura cu mare grija in curtea animalelor si dadu alarma: 


-
         E o capcana in casa, e o capcana in casa! 
Gaina cotcodaci si se infoie, ridica apoi capul si ii spuse:
 
-
        
Domnule Soarece, vad bine ca acest lucru te afecteaza, dar pentru mine el nu are nici o relevanta. 
-
         Nu pot permite ca acest lucru sa ma afecteze. 
Soricelul se intoarse atunci inspre porc si ii spuse:
 
-
         E o capcana in casa, e o capcana in casa! 
Porcului ii fu mila de el, dar raspunse:
 
-
         Imi pare foarte, foarte rau, Domnule Soarece, dar tot ce pot sa fac este sa ma rog. Te asigur ca te vei gasi in rugaciunile mele. 

Soricelul merse atunci la vaca si ii spuse:
 
-
         E o capcana in casa, e o capcana in casa! 
Vaca ii spuse:
 
-
         Vai! Domnule Soarece, imi pare foarte rau pentru tine, dar chiar nu este o urgenta pentru mine. 
Si asa se intoarse soricelul in casa, cu capul plecat si cat se poate de amarat, pentru a infrunta de unul singur capcana pusa de taran.
In chiar noaptea aceea in casa se auzi un zgomot... Cum ar fi zgomotul produs de o capcana in care s-a prins un soricel.
Nevasta taranului se repezi sa vada ce s-a prins. Pe intuneric, ea nu isi dadu seama ca in capcana isi prinsese coada un sarpe veninos.
Sarpele o musca pe nevasta taranului. Taranul o duse cat putu de repede la spital,
 
si cand o aduse acasa, ea mai avea inca febra.
Oricine stie ca cel mai bun tratament impotriva febrei este supa proaspata de pui, asa ca taranul lua un cutit si se duse in curtea pasarilor, ca sa faca rost de principalul ingredient pentru supa. 
Dar nevasta lui nu se insanatosi, asa ca prietenele si vecinele ei venira sa o ingrijeasca si stateau cu ea mai toata ziua.  Pentru a le da de mancare, taranul fu nevoit sa taie porcul. 

Nevasta taranului nu se mai insanatosi, si muri la scurt timp. 

La inmormantare veni multa lume, iar taranul trebui sa taie si vaca pentru a-i hrani pe toti.
Soricelul se uita din crapatura lui din perete, cuprins de tristete.
Asa ca data viitoare cand auzi ca cineva se confrunta cu o problema si tu ai impresia ca acest lucru nu te priveste, adu-ti aminte: Cand unul dintre noi este amenintat, cu totii suntem expusi unui risc.
 
Suntem cu totii implicati in aceasta calatorie numita viata. Trebuie sa avem grija unii de altii si sa facem un efort in plus pentru a ne incuraja unii pe altii.
 

TRIMITE ACEST MESAJ TUTROR CELOR CARE TE-AU AJUTAT VREODATA CAND AI AVUT NEVOIE SI SPUNE-LE CAT DE MULT CONTEAZA EI PENTRU TINE.
 
ADU-TI AMINTE...
FIECARE DINTRE NOI ESTE UN FIR VITAL IN TAPITERIA ALTEI PERSOANE;
VIETILE NOASTRE SE INTRETAIE ...., SI ACEST LUCRU NU ESTE INTAMPLATOR....

Unul dintre cele mai bune lucruri din lumea asta de care te poti tine strans este un prieten.
 
 

          Eugenia Enescu 
    Presedinte fondator
____________________________
Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic"
Cont:
RO61 RZBR 0000 0600 0638 3641 (euro)
RO46 RZBR 0000 0600 0638 3620 (ron)
Raiffeisen Bank - Ag.Apusului,
Bucuresti, Romania
Codul swift al bancii: RZBRROBU

Telefon: 0760/ 994.327
Mobil:   0733/ 075.015

DACA..

Daca toti am aprecia ce avem...nu am pierde nimic...
daca toti am crede...lumea ar fi plina de minuni...
daca toti ne-am zdrobi mandria...nimeni nu ar "muri"...
daca n-am mai fi indiferenti...nimeni nu ar plange...
daca toti am iubi...nimeni nu ar fi singur... si desigur multi avem certitudinea unei a doua sanse...
a doua sansa in a ne cere scuze si a incerca sa reparam ce se mai poate;
a doua sansa in a ierta si a fi iertati;
a doua sansa in a o lua de la capat;
a doua sansa de a schimba ceva;
a doua sansa de a spune MULTUMESC;
a doua sansa in iubire...
dar ne inselam pentru ca, in cele mai multe cazuri, nu o primim...

Poezie dedicata de Adrian Paunescu colegilor marlamentari




Poetul  Adrian Păunescu, publicăm o poezie trimisă de dincolo de mormânt de acesta. Este o poezie care nu plânge, ci urlă durerile acestui popor batjocorit de o clasă politică impotentă, distrugătoare, anti-naţională.

Este aşadar o poezie naţionalistă, cu multe adevăruri pe care ori nu le spunem, ori nu le acceptăm. pentru detalii vizitaţi blogul lui Mircea Cercelaru...


„Marş de Adio (Colegilor mei mârlamentari)”

de Adrian Păunescu (foto - Alba Iulia)

http://blogenciclopedic1.blogspot.com/2011/02/mars-de-adio.html

La muncă, derbedei, că trece anul
şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.
Făceaţi pe democraţii cei cucernici,
P...da mamii voastre de nemernici.
Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine
şi-apoi convingeţi-vă că e bine

C-aţi luat o ţară de mai mare dragul
şi i-aţi distrus averile şi steagul.
S-ajungem colonia de ocară
care-şi va cere scuze în maghiară.
Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi,
aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici.
Şi, prin vânzări de ţară infernale,
aţi omorât cu voia animale.
La greul greu care mereu ne-ncearcă,
răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.
Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu
întoarceţi România-n Evul Mediu.
Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,
v-aş desena cu acul, să vă sperii.
Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,
ci credite din călimări străine.
Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina
şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina.
Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul
s-au compromis negustorind Ardealul.
De unde sunteţi, mă, din ce găoace,
cum v-au putut părinţii voştri face?
Ce condimente le-au picat în spermă
de e trădarea voastră-atât de fermă?
Aţi pus nenorocita voastră labă
pe-această tristă ţară Basarabă.
Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul
s-o faceţi curva voastră de serviciu.
Mimaţi respectul pentru cele sfinte,
dar vindeţi şi pământuri şi morminte.
Aţi inventat examene severe,
supunere poporului spre-a-i cere.
Şi toată zbaterea a fost degeaba
că-n nas mai marii v-au închis taraba.
Minciuna voastră v-a adus pe scenă,
actori într-o politică obscenă.
Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară,
ia cereţi-vă puţintel, afară.
Decât să vă trimită ţara noastră,
mai bine mergeţi voi în mama voastră.
Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,
şi nu albanizaţi această ţară .
Băgaţi viteză, că vă trece anul
şi s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.
Şi ce vă pot eu spune la plecare
decât lozinca lui Fănuş cel mare:
Nenorociţilor, se rupe şnurul,
„La muncă, la bătut ţăruşi cu curul!”

Cu siguranţă nu toţi vor „gusta” poezia, dar merită să ne trezim din când în când din viziunea noastră mioritică despre lume...

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog