Se afișează postările cu eticheta INVATATURI CRESTINE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta INVATATURI CRESTINE. Afișați toate postările

miercuri, 16 noiembrie 2022

Când mori, nu-ți face griji pentru trupul tău..




. Rudele tale vor face ce este necesar, în funcție de puterea lor...
Te vor dezbrăca....
Te vor spăla....
Te vor îmbrăca....
Te vor lua de acasă și te vor transfera la noua ta "adresă" la mormânt....
Mulți vor veni la înmormântarea ta pentru a-și lua rămas bun de la tine... Prieteni.... Rude....
Obiectele tale, chiar și cele pe care nu ți-a plăcut să le împrumuți macar, vor fi împărțite celor ce rămân aici...
Pantofii tăi...
Hainele tale...
Și fii sigur de asta... oamenii se vor opri din plâns pentru tine....
Viata pentru ei va continua....
Tot ce ai agonisit , vor merge la moștenitorii tăi...sau se va risipi ca praful...
Și să nu ai impresia că vor continua să te pomenească mereu...unii poate chiar deloc. Altii isi vor aminti... Unii te vor uita...
Fotografiile tale vor rămâne undeva la vedere pentru o vreme sau vor continua sa stea asezate frumos pe mobilă dar apoi vor fi păstrate în fundul unui sertar...si apoi uitate....
Durerea profundă din casa ta va dura o săptămână, două, o lună, două, un an, doi...iti vor aduce flori pe mormânt iar apoi vei ramane singur... Caci fiecare isi va relua viata de zi cu zi... Cand si cand vor adăuga amintiri și apoi povestea ta se va termina...vei fi uitat... S-a terminat între oameni, s-a terminat aici, s-a terminat în această lume...
Dar povestea ta va începe în noua ta "realitate"... în viața ta cea de după moarte...vei calatori cu ceea ce ai fost si ai avut sufletește....
Viața ta și toate cele lumești au pierdut valoarea pe care o aveau aici - Trup....
Frumusețe....
Aparență....
Nume de familie....
Situație....
Cont bancar....
Acasă.....
Mașină.....
Familie..

În noua ta viață vei avea nevoie doar de sufletul tău....Iar valoarea pe care ai adunat-o aici va fi singura avere pe care o vei avea acolo....
 
"Norocul "acesta este singurul pe care îl vei lua cu tine și este creat în perioada ta aici pe pământ...
Așa că încearcă să trăiești cum trebuie, să fii bun si sa iti agonisesti mantuirea inca de pe acum... căci : ''Nu vei primi ceea ce ai de aici.... Vei primi doar ceea ce ai dat".... Nu te mai lăuda cu banii... cu statutul pe care il ai, cu averea ta... Aceste lucruri sunt temporare... Sunt praf si cenusa... Rugina si pamant... Se vor sfârși ....toti vom muri... Si va fi târziu sa schimbam sau sa dam intr o clipa ce nu am putut intr o viata... Laudati-va cu sufletul curat... Laudati va cu Hristos, cu sfintii cu Maica Domnului.... Spovedeste te des iar de vei cadea de atatea ori sa te ridici - caci in ceea ce te va gasi Dumnezeu, in aceea te va judeca. Roaga te sa fii găsit de moarte in pocainta cea plina de lacrimi si in îndreptare spre viata duhovniceasca.... Impartaseste te cu binecuvântarea parintelui duhovnic cat de des, si du o viata creştină.... Plăcută în fata lui Dumnezeu si a sfinților. Ajuta pe ceilalți, fii milos cu orice faptura... Pune te in locul fiecaruia... fii iertator...milostiv... Pe patul de moarte regretele sunt in zadar iar in lumea cealaltă vom fi singuri, doar alaturi de cei pe care i am slujit cu devotament aici -ori diavolul cel urat care ne a indulcit cu pacatele cele de moarte sau cu Hristos cu sfintii cei luminosi, cu Maica Domnului cu care am luptat împotriva ispitelor, cu faptele bune catre semeni si nu numai ci si catre cei ce ne au dorit vreodată raul. Adu ti aminte, chiar daca nu vrei sa accepti - ca odata si odata viata ta, a mea, a noastra se va sfârși... 

Vom muri. Este o realitate....deci ...sa nu fie in zadar viata noastra pe pamant...

vineri, 31 mai 2019

CEA MAI FRUMOASĂ CONVERSAȚIE PURTATĂ VREODATĂ



Eu: Doamne, pot să-ți pun o întrebare?
Dumnezeu: Sigur!
Eu: Promite-mi că nu te vei supăra....
Dumnezeu: Promit!
Eu: De ce ai îngăduit ca astăzi să mi se întâmple atâtea lucruri?
Dumnezeu: Ce vrei să spui?
Eu: Ei bine, astăzi m-am trezit cam târziu…
Dumnezeu: Așa…
Eu: Tocmai astăzi, mi-a luat o veșnicie să pornesc mașina!
Dumnezeu: Bun…
Eu: La prânz, am comandat un sandwich, însă mi-au făcut sandwich-ul greșit și a trebuit să aștept ceva timp până am primit ce am dorit.
Dumnezeu: Hmmm...
Eu: În drum spre casă, telefonul meu a murit chiar atunci când am răspuns apelului pe care-l primisem!
Dumnezeu: În regulă…
Eu: Și una peste alta, când am ajuns acasă nu doream decât să-mi relaxez picioarele în noul meu aparat de masaj și relaxare. Dar nu funcționa! Nimic nu a mers bine azi! De ce ai făcut asta?
Dumnezeu: Păi… ia să vedem! În această dimineață, Îngerul morții a fost la căpătâiul tău și a trebuit să trimit unul dintre îngerii mei să se bată cu el pentru viața ta. Te-am lăsat să dormi până atunci!
Eu (umilit): Oh!
Dumnezeu: Nu am îngăduit ca mașina ta să pornească repede, deoarece pe drumul pe care trebuia să circuli era un șofer beat care te-ar fi lovit și accidentat foarte rău dacă ai fi fost atunci pe drum!
Eu: (rușinat)
Dumnezeu: Prima persoană care ți-a făcut astăzi greșit sandwich-ul avea o boală gravă și nu am vrut să iei boala, deoarece știam că nu-ți poți permite să-ți pierzi locul de muncă.
Eu (jenat): Ok
Dumnezeu: Telefonul tău a murit, deoarece persoana care te-a sunat avea de gând să dea o mărturie falsă despre ceea ce ai vorbit cu ea la telefon, astfel încât nu am îngăduit nici măcar să vorbești cu ea, în așa fel încât să fii acoperit.
Eu (încet): Înțeleg, Doamne…
Dumnezeu: Oh, cât despre acel aparat de masat picioarele… acesta avea un scurtcircuit care ar fi produs o avarie în seara asta, în casa ta. Nu cred că ți-ai fi dorit să stai în întuneric.
Eu: Of! Îmi pare rău, Doamne!
Dumnezeu: Să nu-ți pară rău, învață doar să ai încredere în mine .... în toate lucrurile care ți se întâmplă, fie ele bune sau rele!
Eu: Mă voi încrede în Tine, Doamne!
Dumnezeu: Și nu te îndoi niciodată, deoarece planul Meu pentru ziua ta este întotdeauna mai bun decât planul tău!
Eu: Nu mă voi îndoi, Doamne! Și lasă-mă doar să-ți spun, Doamne, că Îți mulțumesc pentru tot ceea ce ai îngăduit să mi se întâmple astăzi.
Dumnezeu: Cu drag, copile. A fost o zi în care, ca de obicei, am fost Părintele tău, iar Eu ador să am grijă de copilașii mei ...!
Distribuie mai departe nu te costa nimic.

duminică, 14 mai 2017

Mă incred in tine Doamne



Si dacă nu va fi asa, tot va fi bine, pentru că intotdeauna căutarea, cercetarea, urcusul, parcurgerea drumului pană la o anumită destinatie, repetarea unui cantec inaintea unei auditii, toate acestea condimentează existenta noastră intr-un fel pe care nimic altceva nu ar putea-o face, asa incat, vietiile noastre devin delicios de palpitante. Extraordinare! Perfecte! Interesante!
Cobor in adancul existentei mele cu deosebită convingere că totul are sa fie bine. Că n-am să gust niciodată din nimicnicia cuvantului „plictiseală” si, dacă ar fi să fie asa, să traiesc si acest sentiment, tot simt că are să fie bine. Pesemne , va fi dansul in care mă voi cunoaste mai bine ca oricand! Va fi momentul in care am să răman doar eu cu mine, si va fi extraordinar!
Oare ce poate să fie mai minunat, decat compania propriei tale persoane?
Ce poate fi mai deosebit decat o conversatie, tinuta in taina, cu propria ta inima?
Ce poate fi mai adevărat decat secundele in care, privind dincolo de imaginea oglinzii, să te regăsesti pe tine! Exact asa cum esti tu!
Fără retusuri, fără minciuni … fără temeri, dar mai ales fără lacrimi.
Doar sclipiri adanci, deosebit de vii, oglindite in cele mai frumoase lacuri. Ochii nostrii.
Asa incat, constienta de toate aceste posibilitati, rămane captivă propriilor mele vise. Mă las pradă, propriului meu destin.
Si simt că-l iubesc! Fără să-l cunosc dinainte …
Este al meu … l-am trăit si-l voi trăi, pesemne doar eu, nu pot decat să astept cu nerăbdare, tainele lui …
Douglas Adams 

luni, 16 noiembrie 2015

O pildă vie de iertare la un soţ autentic:





                                 ( Dedicaţii - Părintele Iosif Vatopedinul )
         Am întâlnit în viaţă o pildă de soţ adevărat şi autentic, care m-a
cutremurat. A trăit aici, prin părţile noastre, un domn adevărat, care în
firea sa purta întreaga desăvârşire omenească, cu ajutorului harului lui
Hristos. La vârsta de treizeci de ani a socotit că este pregătit să facă
pasul spre căsătorie. Ca un adevărat creştin, a stăruit cu multă
rugăciune şi cerere la Domnul nostru să-l lumineze şi să-l ajute in
scopul său. Şi-a întors cugetarea spre cuvintele Scripturii„femeia
bărbatului de la Domnul se rânduieşte” (Pilde 19:14).
S-a hotărât, aşadar, să se însoare. Era încredinţat că persoana
care i-a fost peţită fusese trimisă de Dumnezeu. S-a făcut cu multă
evlavie nunta, de vreme ce au fost ţinute toate rânduielile noastre
creştineşti. Chiar dacă soţia sa era mai tânără decât el cu zece ani, nu a
ţinut seama de aceasta, având credinţă statornică în pronia
dumnezeiască. Deseori se purta cu ea ca şi cum ar fi fost fata lui. Plină
de viaţă, ea făcea şi mici greşeli, însă pe el niciodată nu-l preocupau
acestea, căci era copleşit de iubire.
              Pentru că avea afaceri însemnate în străinătate, îndatoririle
obşteşti l-au obligat să se mute acolo. Cu rugăciune şi crezând
totdeauna în atotmântuitoarea pronie a lui Dumnezeu, şi-a luat soţia
împreună cu el. Însă după putină vreme tânăra soţie a început să fie
nemulţumită. Bănuia că soţul ei a luat-o împreună cu el ca s-o
despartă de mediul ei. El a încercat atunci să o liniştească, dar n-a
reuşit. Şi soţia a plecat, întorcându-se singură în Grecia. A voit mai
apoi să trăiască libertatea, potrivit patimilor şi obişnuinţelor pe care le
deprinsese. Unii oameni „de meserie” au sfătuit-o spre cele rele şi a
ajuns să lucreze într-un cazinou ca femeie uşoară.
Soţul, desăvârşit şi mărturisitor, nu a încetat să se roage şi să se
neliniştească duhovniceşte pentru ea în fiecare zi. Rugăciune sa, sau
mai curând strigătul său către Dumnezeu era totdeauna acelaşi:
„Doamne al meu, voi stărui să te silesc pentru soţia mea. Sfânta
Ta învăţătură că «femeia bărbatului de la Domnul se rânduieşte»
nu se va stinge niciodată din fiinţa mea. Ascultă rugăciunea mea,
cererea mea, mijlocirea mea. Ce dacă, Doamne al meu, a căzut în
înşelare o tânără copilă? Eu mă rog pentru ea şi nu voi înceta să
plâng «în faţa Ta ziua şi noaptea». O voiesc pe soţia mea. Eu,
Doamne al meu, o iert. Tu nu o vei ierta? Nu o vei tămădui?
Pentru ce, Atotbunule Stăpâne, «negrăita» Ta golire/chenoză? Nu
ai ieşit căutându-l pe cel «pierdut», pe cel «rătăcit», pe cel bolnav.
Mărturisesc în faţa bunătăţii Tale că nu voi înceta să Te necăjesc,
dacă nu îmi dai înapoi soţia legiuită”.
                A continuat acest erou timp de doi ani să se roage, să plângă,
silind milostivirea preadulcelui nostru Mântuitor Iisus Hristos. În acest
timp al stăruinţei sale harul a lucrat. A trezit-o pe fată din căderea şi
pierzania ei şi a făcut-o să mărturisească cu suspine: „Dumnezeu
trebuie să facă acum alt iad, pentru că acesta care există este prea
mic pentru mine!”. Cu sfială, fără curaj, s-a hotărât să-i scrie o
scrisoare soţului care plângea: „Nu îndrăznesc să te numesc soţ, nu
am dreptul; însă, dacă mă întorc, mă vei primi fie şi ca pe o
slujnică?”. Numaidecât ce acesta a primit scrisoarea, s-a şi înseninat
şi a fost încredinţat că a sosit momentul sfârşitului chinului lor. I-a
răspuns cu fireasca sa tandreţe„Iubirea mea, de ce ţi-ai pierdut
curajul? Nu te-am trimis eu în vacanţă şi-mi aşteptam cu nelinişte
soţia? Iubirea mea, când te vei întoarce în braţele mele?”.
              După scrisoarea de răspuns, ea a prins curaj şi i-a scris: „Vin
deîndată”. S-au înţeles asupra zilei sosirii şi a aşteptat-o la aeroport.
Imediat ce ea a coborât şi l-a întâlnit, a căzut jos şi a început să se
lovească, plângând tânguitor. Atunci a luat-o în braţele sale şi
mângâind-o au ajuns la automobilul lor. A aşezat-o lângă el; o
mângâia neîncetat, încercând să o înduplece să nu-şi mai amintească
nimic din cele trecute şi spunându-i„Pocăinţa pe toate le vindecă,
de vreme ce ne vom ruga împreună”. Cu această tandreţşi
delicateţe a sosit noaptea. Numai ce a închis ochii acest erou al jertfirii
de sine şi al iubirii, că „a fost răpit în vedere duhovnicească şi a
ajuns până la al treilea cer”. Nu putea să descrie şi să istorisească
cele de care a fost învrednicit de harul dumnezeiesc. A văzut cetele
sfinţilor, „bunătăţile cele nepieritoare ale celor mântuiţi”, şi
întreaga iubire dumnezeiască, care l-a ţinut în extaz. Atunci cu
adevărat mi-am prihănit ticăloşia mea şi mi-am spus: te lauzi în deşert,
călugăre, cu viaţa ta, de vreme ce acesta, cu o singură jertfă, a fost
ridicat până la „al treilea cer”. Iată o pildă şi o icoană de soţ şi bărbat
adevărat. După această întâmplare, fata s-a dovedit a fi o soţie
desăvârşită (ideală)http://www.pemptousia.ro/2013/11/casatoriasi-
familia-5-o-povestire-adevarata-o-pilda-vie-de-sot-autentic/


duminică, 1 noiembrie 2015

OPERA LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI

              CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI
                                               DESPRE
             MESAJUL MISTICO - SPIRITUAL DIN OPERA
                         LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI


                                                                                              Preot Ioan
                   Constantin Brâncuşi, genialul sculptor, ştiind că arta are
menirea de a fi purtătoarea unui mesaj, sub inspiraţie cerească, a creat
din piatră şi din fontă, cele mai însemnate poeme ale sale: MASA
TĂCERII, POARTA SĂRUTULUI şi COLOANA INFINITULUI.
Venit în Craiova, Brâncuşi frecventa Biserica Madona Dudu, unde, cu
vocea lui de tenor, cânta la strană şi în cor şi slujea ca ipodiacon. La
Bucureşti, a cântat în cor şi la strana Bisericii Mavrogheni, iar la Paris,
a frecventat Biserica Ortodoxă Română, cântând ca şi în celelalte
biserici, în cor şi la strană. În discuţiile cu prietenii săi referitoare la
viaţa lui retrasă, aducea mereu vorba despre Mănăstirea Tismana.
Constantin Brâncuşi spunea: „BISERICA ESTE
ÎMPĂCAREA CERULUI CU PĂMÂNTUL PRIN PREZENŢA
LUI HRISTOS: SLAVA LUI DUMNEZEU RĂMÂNE PRINTRE
NOI PRIN PREZENŢA PREOTULUI. În 27 octombrie 1938,
Brâncuşi a participat la solemnitatea sfinţirii operelor sale (de la
Târgu Jiu), de către un sobor de preoţi ortodocşi.
Constantin Brâncuşi a fost deci, pe lângă un mare artist, şi un
adevărat creştin ortodox. Despre opera sa spunea aşa: „Contemplaţi
lucrările mele până le vedeţi !“ Într-o zi, am întâlnit un preot care
mi-a descifrat în varianta sa, mesajul mistic-spiritual al celor trei piese
brâncuşiene, mesaj care m-a marcat profund şi de aceea voiesc să vi-l
destăinuiesc şi dumneavoastră, prin imaginile şi cuvintele de mai jos:
O, om cât eşti în viaţă, dacă vei sta la masa credinţei creştin
ortodoxe, cu Iisus Hristos şi cu 12 Sfinţi Apostoli, când vei primi
sărutul morţii, prin Sfânta Biserică Ortodoxă vei mergi sus, în
infinit, adică în Împărăţia lui Dumnezeu.



Şi reul acestui mesaj ar fi acesta: O, om, cât eşti în viaţă,
dacă NU vei sta la masa credinţei creştin ortodoxe, cu Iisus
Hristos şi cu cu cei 12 Sfinţi Apotoli, când vei primi sărutul morţii,
neavând Sfintele Taine (Botez, Mirungere, Spovedanie,
Împărtăşanie, Cununie religioasă, Sfântul Maslu) ce se săvârşesc în
Sfânta Biserică Ortodoxă, nu vei merge sus în infinit ci în iad,
adică în cele mai de jos ale pământului, cum spune proorocul Isaia
în capitolul 14, versetul 15.

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog